Sinaia, perla Carpaților
14 februarie 2024Complexul Corabia Piratilor Beach Club Avrig
11 iulie 2024Treisprezece muzee mai puțin cunoscute din București
O serie de muzee mai puțin cunoscute din București îți pot oferi ocazia e de a petrece o după-amiază foarte plăcută în capitală!
Sunt muzee mai mici sau mai mari, de stat sau private, fiecare cu o temă sau cu o atracție deosebite, mai puțin cunoscute sau vizitate. Pe unele poate le știi deja, pe altele sper să le descoperi acum. Ordinea lor este una total subiectivă și nu reprezintă un clasament! Nu nici este o listă completă cu TOATE muzeele, dacă ai o propunere care se înscrie în tema aceasta ești binevenit să oferi propriile recomandări, în comentarii.
Acest articol este scris în colaborare cu Andra Rujan, căreia îi mulțumesc mult pentru o uriașă muncă de documentare. Deși am inclus informații despre program, recomand să te informezi pe cont propriu înainte de orice vizită, pentru că pot apărea schimbări. Iar ca regulă generală, majoritatea muzeelor sunt închise în ziua de luni.
1. Muzeul Micul Paris
Am descoperit Muzeul Micul Paris cu mai mulți ani în urmă și atmosfera și povestea lui m-au cucerit de la prima vizită. Nu este un muzeu în sensul foarte strict al cuvântului, este ca un decor care te ajută să simți puțin atmosfera din belle-epoque. Este foarte ușor accesibil, pentru că este situat chiar în centrul vechi al Bucureștiului, la etajul unei clădiri care a aparținut familiei Dalles.
De cum pășești în muzeu, te învăluie muzica de jazz care se aude în surdină și care te acompaniază pe tot parcursul vizitei. Bijuterii, evantaie, draperii de catifea și candelabre cu cristale te ajută să simți parfumul vremurilor de odinioară. Povestea a început cu maestrul fotograf Eugen Ciocan și al său studio de epocă.
Cu o programare prealabilă poți crea o amintire prețioasă de la muzeu: fotografii în costume de epocă, cu tehnică fotografică veche. Dacă vrei doar să savurezi momentul, la Muzeul Micul Paris te poți bucura de un ceai în ceșcuțe de porțelan vechi, în saloanele francez, otoman sau în curtea interioară a muzeului.
Adresa: Strada Lipscani nr. 41
Program: marți – duminică, între 11:00 – 19:00, telefon 0726 694 005
Foto Andra Rujan
2. Muzeul Comunismului din București
Aproape ironic, din motive care țin strict de apropiere, următorul din seria de muzee din București mai puțin cunoscute este Muzeul Comunismului din București (inițial a purtat numele „Undeva în Comunism„). Este situat tot în centrul vechi al Bucureștiului și este cel mai nou deschis din cele menționate în această listă. Personal nu am nostalgia comunismului, deși am nostalgia anilor de copilărie care s-au petrecut, o parte, înainte de 1989. Cred însă că demersul de a recerea atmosfera unui apartament comunist este unul util pentru o generație mult mai tânără, care poate fi ajutată să înțeleagă mai bine această perioadă, sau pentru turiștii străini, pentru care comunismul este o curiozitate.
Și aici experiența include „costume”. Poți să probezi un capot, rochițe înflorate sau paltoane cu blăniță și chiar să îți alegi singur un disc de vinil sau o casetă, pentru a asculta muzică în sufrageria muzeului. Cei care au prins acele vremuri nu vor fi total surprinși de decorul care include bibelouri și mileuri, obiecte de mobilier sau așa numitul colț al frigului din bucătărie – un cuier cu haine groase și un încălzitor vechi improvizat.
La Muzeul Undeva în Comunism ești invitat să lași câteva amintiri scrise, într-un caiet. La cafeneaua muzeului vei găsi cafea și câteva băuturi cu iz de epocă comunistă, dar în curând am aflat că vei putea degusta și „nechezol”. Dacă nu știi ce e nechezolul, pot să-ți spun câți ani ai! Vorbim despre înlocuitorul de cafea pe care oamenii îl cumpărau pe vremea comunismului.
Adresa: Strada Covaci 6, intrarea se face de pe strada Soarelui, pe la cele două uși roșii (în centrul vechi).
Program: joi – marți, între 10:00 – 19:00, telefon 0748 150 003
Foto Andra Rujan
3. Muzeul Băncii Naționale a României
Nu știu dacă poate fi încadrat la muzee mai puțin cunoscute din București, dar pentru că accesul este unul limitat, am inclus aici și Muzeul Băncii Naționale a României. Este un muzeu foarte interesant care adăpostește una dintre cele mai valoroase colecții numismatice din România. Vizita în ,,cea mai frumoasă clădire din București” așa cum o numea arhitectul Ion Mincu, nu poate fi una spontană, e nevoie de o programare uneori chiar cu câteva săptămâni înainte. Muzeul te invită să descoperi istoria circulației monetare pe teritoriul țării noastre, iar palatul BNR este o bijuterie arhitecturală cu acustică deosebită și decoruri sculptate, unde puteți admira tezaurul României cu lingouri autentice și monede de aur.
Muzeul Băncii Naționale a României te învăță mai multe și despre povestea leului românesc. Acesta a apărut în secolul al XVII-lea când în Principatele dunărene se foloseau talerii olandezi, löwenthaler, care aveau gravat pe ei un leu rampant, locuitorii denumindu-l generic “leu”. Clădirea unde se unesc cele două Palate: Vechi și Nou este un obiectiv important de pus pe lista iubitorilor de frumos și de istorie.
Adresa: Strada Lipscani nr 25.
Program: Tururile ghidate în limba română au loc numai pe bază de rezervare, de luni până vineri, la orele 10, 12, 14 și 16, iar cele în limba engleză se desfășoară de la orele 12 și 16. Trebuei să transmiteți datele personale, iar intrarea este GRATUITĂ.
Foto Andra Rujan
4. Muzeul Național Tehnic Dimitrie Leonida
Cred că Muzeul Național Tehnic Prof. Ing Dimitrie Leonida este un loc nedreptățit! Deși se află într-o zonă foarte circulată, la intrarea în Parcul Carol, cred că prea puțini bucureșteni l-au descoperit. Este un muzeu inedit cu peste 5000 de exponate, gândit de întemeietorul său, inginerul Dimitrie Leonida, ca un loc de experiențe și învățare.
Dimitrie Leonida a fost un remarcabil specialist în domeniul energiei, a studiat la Politehnica din Charlottenburg și a înțeles foarte devreme nevoia de personal tehnic calificat în România. A creat în 1908, cu fonduri proprii, Școala de Electricieni și Mecanici. Și pentru că, în perioada studiilor, a vizitat Muzeul Tehnic din Munchen, și-a făcut o misiune din a crea ceva similar și în România.
La Muzeul Tehnic sunt o multitudine de sectoare care pot fi vizitate: mecanică, electricitate, fizică atomică, minerit, petrol, căldură, energetică, metrologie și mașini industriale. Printre piesele de top găsești aici automobilul Persu, inventat de inginerul Aurel Persu în anii ’20, primul vehicul aerodinamic din lume cu roți în interiorul caroseriei mașinii. Acesta a fost restaurat în 2023 și a participat la Bienala de Arhitectură de la Veneția.
O serie de alte automobile cu poveste se găsesc în muzeu, precum unul din primele automobile care au circulat prin București – Oldsmobile. Foarte interesant este și modelul Duesenberg, un automobil de curse construit special pentru raliul de curse de la Indianapolis, din 1930.
Impresionant este și un exponat de dimensiuni uriașe, cazanul Babcock Wilcox, care a funcționat la centrala de la Grozăvești. Exponatele sunt fie obiecte originale, fie machete realizate de elevii inginerului Leonida. Atunci când se solicită ghidaj, copiii și adulții au parte de o experiență inedită, pot participa efectiv la demonstrații practice prin care se pun în funcțiune unele din exponate.
Adresa: Strada Candiano Popescu nr 2
Program: miercuri – duminică, între 9:30 – 17:00
Foto Andra Rujan
5. Muzeul de Artă Veche Apuseană Inginer Dumitru Furnică – Minovici
Este una dintre casele mele preferate din București, cu o personalitate și poveste incredibile. Frumusețea și unicitatea ei au atras și foarte mulți cineaști, aici au filmat actori ca Andy Garcia, Steven Segal, Wesley Snipes. Găsiți Muzeul de Artă Veche Apuseană Ing. Dumitru Furnică – Minovici în apropiere de Casa Presei Libere, în zona Fântânii Miorița. Faptul că aceste muzeu este situat mai departe de centru îl face mai puțin vizitat, dar asta e poate o binecuvântare pentru loc, care este prea intim și prețios pentru a fi vizitat de grupuri mari de oameni.
Muzeul fost fondat de către inginerul Dumitru Furnică-Minovici (1897-1982), nepotul de soră al doctorului Nicolae Minovici. Accesul se face printr-o poartă medievală din lemn masiv cu un mâner negru din fier forjat ornamentat, la care, la fel ca la palatele din timpurile vechi, trebuie să bați ca să ţi se deschidă. Colecțiile de aici, toate de origine europeană sunt extrem de valoroase: tapiserie flamandă, țesută la Bruxelles de Jacob von Sergers, estimată astăzi la o valoare aproximativă de 800.000 euro, singurul șemineu renascentist-toscan din România, adus tocmai de la Florența, vechi de peste 500 de ani și vitraliile cu blazon sau scene de istorie cu o vechime între 600 și 800 ani.
Biblioteca este și ea o piesă de rezistență, are peste 2000 de cărți rare și valoroase scrise în mai multe limbi, cele mai vechi fiind din 1548. Sunt ediții princeps scrise pe hârtie de filigran, cu coperte aurite, din lemn prețios sau din mătase de China. Colecția include o copie după o ediție rarisimă a Bibliei, originalul având doar 9 exemplare în lume.
Adresa: Strada Doctor Nicolae Minovici 3
Program: miercuri – duminică, 9:00 – 17:00
Foto Andra Rujan
6. Muzeul de Artă Populară „Prof. Dr. Nicolae Minovici”
Muzeul de Artă Populară „Prof. Dr. Nicolae Minovici” este situat lângă cel de artă apuseană și mai este cunoscut sub numele de Vila cu Clopoței, datorită celor 40 de clopoței de cristal colorat, care cântă la orice adiere a vântului. Întemeietorul muzeului este reputatul doctor Nicolae Minovici, primul care a înființat Societatea de Salvare, Spitalul de Urgență și Școala Samariteană de prim-ajutor din România. Era pasionat de artă și tradiții și astfel s-a hotărât să înființeze, în 1905, „prima casă în stil popular românesc”. Casa este inspirată de stilul culelor oltenești, cu prispă, scară exterioară și foișor. Intrarea către muzeu se face printr-o impunătoare poartă maramureșeană din stejar care dă într-o frumoasă grădină cu alei și bănci, ce împrejmuiește clădirea.
Aici ești înconjurat de tradiție la orice pas: costume populare, covoare țesute, blidare săsești, arcade sculptate în lemn, ceramică pictată etc. Este interesant să urmărești elemente populare predominante precum rozeta – simbol al soarelui și funia peste tot pe mobilier, vase de ceramică, pereți și plafoane. Întreaga colecție a muzeului cuprinde 4250 piese autentice de etnografie românească, secuiască, maghiară, săsească. Cea mai veche piesă este o farfurie din ceramică de Saschiz pe fond albastru cobalt cu desenul unei păsări, care datează din 1789.
Adresa: Strada Doctor Nicolae Minovici 1
Program: miercuri – duminică, 9:00 – 18:00 (17:30 ultima intrare!) ATENȚIE: muzeul a fost temporar închis în această perioadă, verificați înainte de a plănui o vizită.
Foto Andra Rujan
7. Muzeul Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck
O altă casă extraordinară, din nou printre preferatele mele din București, este Muzeul Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck. Muzeul este unul mic, situat în apropiere de Piața Victoriei, așa că nu vei găsi foarte multe exponate, dar casa în sine este o operă de artă. Din păcate, este drept că, de la an la an, am găsit clădirea mai degradată, dar asta e o temă mai complicată.
Muzeul este o adevărată lecție despre artă, iubire, egalitate și muncă (așa cum zice și crezul de pe peretele muzeului ,,Să muncești, să muncești, să muncești”). Dar despre puterea de a crea ceva atunci când regulile epocii și ale societății îți toate împotrivă. Acest muzeu a fost casa și atelierul cuplului Cuțescu-Stork, ea pictoriță, el sculptor și fiecare colț este o operă de artă.
Cecilia Cutescu-Storck este prima femeie profesor la o universitate de arte din Europa și a înființat, în 1916, alături de Nina Arbore și de Olga Greceanu, prima uniune a artistelor din România numită Asociația femeilor pictore și sculptore. Ea a luptat pentru drepturile femeii și a reprezentat femeia în picturile sale în ipostaze complexe. Frederic Storck este fiul nu mai puțin celebrului sculptor Carl Stork și a a realizat numeroase elemente de artă decorativă inclusiv pentru arhitectura funerară.
Muzeul găzduiește sculptura ,,Muncitorul Pietrar” sau macheta de dimensiuni foarte mari a Mănăstirii Curtea de Argeș, pe care Carl Stork a făcut-o pentru expoziția anuală de la Paris în anul 1867. Pe lângă sculpturile și picturile din muzeu, de remarcat este și vestibulul cu coloane de marmură și capiteluri de lei înaripați, ca cei din Piața San Marco din Veneția. Impresionante sunt și pictura de pe tavan cu Grădina Raiului și pereții pictați integral din atelierul Ceciliei. În grădina din spatele casei, poate fi admirat un salcâm japonez care are peste 100 de ani și o magnolie superbă.
Adresă: Strada Vasile Alecsandri nr 16
Program: miercuri – duminică, 10:00 – 18:00
Foto Andra Rujan
8. Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi
Un muzeu inedit și foarte creativ, Muzeul Hărților îți propune o altfel de călătorie în jurul lumii. Aici găsești o superbă colecție de hărți expuse într-o casă frumoasă, un spațiu elegant cu busturi, șeminee frumos ornamentate, sobe din teracotă şi vitralii.
Sunt peste 1000 de hărți astronomice, ale regiunilor românești, ale continentelor sau planuri de oraş, toate acestea fiind reprezentative secolelor XVI-XX. Încă din prima sală îți atrage atenția un exponat deosebit: un glob pământesc de mari dimensiuni și de mare precizie, făcut din lemn și o hârtie specială, care a fost dăruit de către președintele Franței, François Mitterrand, la începutul anului 1990, președintelui român de atunci, Ion Iliescu, care la rândul său a donat acest glob Muzeului Național al Hărților și Cărții Vechi.
Deosebite sunt hărțile odografice și astronomice de la etajul al doilea, printre care găsim şi Harta Lunii publicată în 1742 de către matematicianul şi astronomul german J.G.Doppelmayr. Toate plafoanele sunt pictate, în întregime, cu semnele zodiacului și creaturi mitologice şi alegorice sau cu reprezentări ale lunii și soarelui. În muzeu mai puteți vedea și un scrin cu elemente sculptate și compartimente secrete pentru documente, alături de o canapea tête-à-tête, cu elemente din lemn sculptate pe spătare, folosită pentru conversațiile mai intime. O atenție deosebită este acordată copiilor pentru care sunt amenajate colțuri de lectură sau cu puzzle-uri din geografie și pentru care muzeul organizează periodic diverse programe de educație culturală.
Adresa: Strada Londra nr. 39
Program: miercuri – duminică, 10:00 – 18:00
Foto Andra Rujan
9. Muzeul Zambaccian
Nu mică mi-a fost mirarea când am vizitat prima dată Muzeul Zambaccian și am zărit în acest muzeu tablouri de Picasso, Cézanne sau Matisse. Nu știu câți bucureșteni știu că pot vedea aceste comori aici. Din nou este vorba despre o casă frumoasă, care i-a aparținut lui Krikor Zambaccian, un om de afaceri român de etnie armeană. Zambaccian a fost un reputat critic și colecționar de artă. A strâns în jumătate de secol această colecție de picturi, sculpturi, grafică și mobilier și le-a donat (nu se știe dacă sub presiune sau nu) statului român în 1947, împreună cu casa. Zambaccian este și cel care a inventat conceptul de consignație de artă, a fost directorul primei consignații de artă: Romarta.
La muzeu poți admira opere de: Ion Andreescu, Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza, Ștefan Luchian, Theodor Pallady dar și străini Pablo Picasso ,, Coridă”, Alfred Sisley, André Derain, Pierre-Auguste Renoir, Camille Pissarro, Paul Cézanne, Henri Matisse, Pierre Bonard, Eugène Delacroix și Maurice Utrillo etc.
Adresa: Str. Muzeul Zambaccian nr. 21A
Program: miercuri – vineri 10:00 – 18:00, sâmbătă – duminică 11:00 – 19:00
Foto Andra Rujan
10. Muzeul Theodor Pallady – Casa Melik
Pe străduțele liniștite din jurul Bisericii Armenești, se găsește cea considerată a fi, cea mai veche casă de locuit din București – Casa Melik. Povestea casei și cum a ajuns ea să găzduiască, din 1971, Muzeul Theodor Pallady le puteți afla din articolul despre 7 case boierești impresionante din București. Este important de menționat că acest muzeu există datorită donației făcută către statul român a colecția de artă a soților Serafina și Gheorghe Răuț. Muzeul are o colecție de peste 800 de lucrări: desene cu nuduri, portrete și interioare, realizate de Theodor Pallady, dar și obiecte de artă decorativă și mobilier din lemn masiv, piese de ceramică din secolele XVI – XIX, sculptură antică greco-romană, egipteană, indiană și renascentistă – italiană și franceză.
O piesă cu totul deosebită este cabinetul francez din secolul al – XVII-lea, realizat din abanos și lemn înnegrit, os, fildeș și bronz. Alte exponate deosebite sunt paravanul pentru șemineu, cusut pe goblen, cu ramă din lemn de nuc, din perioada lui Ludovic al XV-lea și scoarța basarabeană din secolul XIX-lea întinsă pe un perete întreg, care face trecerea de la parter spre etaj. Sentimentul de a păși pe podelele unei case vechi de 250 de ani, este un motiv în plus pentru a vizita acest muzeu.
Adresa: Str. Spătarului 22
Program: miercuri – vineri 10:00 – 18:00, sâmbătă – duminică 11:00 – 19:00
Foto Andra Rujan
11. Muzeul Theodor Aman
Theodor Aman a fost un artist complet, iar asta se poate înțelege clar în muzeul care îi poartă numele. Situat pe strada C.A.Rosetti la numărul 8, a fost construit pe terenul dat ca zestre soției sale, Ana Aman. Merită menționate două lucruri foarte interesante, mai puțin cunoscute publicului. În primul rând, la momentul în care s-a construit casa în ceea ce atunci purta numele de mahalaua Radu Boteanu, în vecinătate nu mai erau alte case. Apoi este foarte interesant de știut că Aman nu este de fapt numele originar al familiei artistului, ci este o poreclă. Vine de la un cuvântul turcesc care înseamnă „îndurare” sau „milă”. Tatăl pictorului, pe numele adevărat Dimitrie Dimo, era negustor și făcea comerț cu turcii de la Vidin. Obișnuia să mai dea marfă pe datorie, iar turcii care nu puteau plăti la timp îl rugau să se „îndure” de ei și să le mai amâne datoria. Atât de mult i se zicea „Aman”, încât a decis să ia această poreclă drept nume de familie.
Ce este extraordinar la Muzeul Aman este faptul că aici aproape totul este făcut de Aman: proiectul de arhitectură al casei, designul interior (decorațiunile exterioare sun realizare de Karl Storck) și tot ce înseamnă decorațiuni interioare: pictură murală, în vitralii etc. Aman era și sculptor, astfel că el a sculptat mare parte din mobilierul casei și toată decorația în lemn: lambriuri, medalioanele de pe uși etc. Era și un binecunoscut gravor, ceea ce se poate observa în camera unde sunt expuse gravurile sale și presa de gravură la care lucra. Și pe deasupra mai cânta și la violoncel, acompaniat de fiica sa vitregă Zoe la voce și pian, la seratele muzicale pe care le organiza. Picturile lui Aman cuprind toate genurile: peisaj, natură moartă, nuduri, scene de bătălie, marine, dar și o serie de scene din atelier, foarte importante pentru că stau mărturie că obiectele care apar pictate există și acum în muzeu.
Un element inedit al muzeului se află în vestibulul cu cele două picturi murale superbe ale bătăliei de la Călugăreni. Aici există o hologramă a lui Theodor Aman, cu care te poți fotografia.
Adresa: Str. C.A.Rosetti nr 8
Program: miercuri – duminică, 10:00 – 18:00
Foto Andra Rujan
12. Muzeul Victor Babeș
În apropierea Muzeului Zambaccian, mai este un muzeu care merită atenția ta: Muzeul Victor Babeș. Aici este expus primul tratat de bacteriologie din lume- Bacteriile și rolul lor în anatomia și histologia patologică a bolilor infecțioase, scris în 1885 de către doctorul Victor Babeș împreună cu medicul francez André Cornil. Victor Babeș a publicat peste 1000 de articole științifice și peste 25 de monografii în domeniul tuberculozei, pelagrei, leprei și sifilisului. A inventat metoda românească de vaccin antirabic. Aici puteți vedea biroul și microscopul lui Babeș, în fața cărora a și murit, decorațiile și lucrările sale, dar și obiecte de artă ce au aparținut singurului său fiu, Mircea Babeș. Pentru activitatea sa, Victor Babeș a primit foarte multe premii, printre care și Legiunea de Onoare Franceză. Pentru o lecție de îngrijire și igienă pentru cei mici, la muzeu găsiți un joc interactiv numit ,,Microbiologia interactivă” cu trei jocuri cu bacterii și virusuri, în care copilașii învață cum să se ferească de ele și astfel cum să prevină apariția bolilor.
Adresa: Str. Andrei Mureșanu, nr 14A
Program: miercuri – duminică, 10:00 – 18:00
Foto Andra Rujan
13. Muzeul George Severeanu
George Severeanu a fost un reputat medic radiolog, dar și primul director al Muzeului Municipiului București. A colecționat peste 11.000 de artefacte din dorința de a înființa un muzeu. Cea mai mare parte a colecției doctorului Severeanu este numismatică și numără peste 9000 de piese, de altfel el fiind implicat și în fondarea Societății Numismatice Române, al cărei secretar general a fost timp de aproape 20 de ani. Doctorul George Severeanu a fost fiul renumitului doctor chirurg Constantin-Dimitrescu Severeanu care a construit (împreună cu un asistent și un mecanic) primul aparat cu raze Röentgen din România, la Spitalul Colțea în 1896, la doar un an de la descoperirea radiațiilor X.
În casa-muzeu din a doua jumătate a secolului al XIX-lea o atracție importantă este și colierul Mariei Severeanu, montat la Paris. un cadou din partea medicului pentru soția sa, care conține 44 de geme antice și camee. În muzeu sunt două săli frumoase, înconjurate de jur împrejur de oglinzi mari cu rame sculptate, unde găsim cel mai important lot de vase grecești, publicate în Corpus Vasorum Antiquorum, una dintre marile publicații internaționale de specialitate. Sunt și exponate din din epoca romană, o colecție foarte mare de monede și de 140 de lămpi antice, așa numitele opaițe ( din bronz, egiptene sau din atelierele de la Marea Neagră), toate diferite. Sufrageria este deosebită cu canapelele în stil baroc de tip vienez cu sculpturi aurite, cu pereții îmbrăcați integral de un tapet de piele naturală și cu vitraliile absolut superbe cu pictură mată, semnate de August Zwoelfer. Cel mai important exponat aici este un manuscris în formă originală, scris în alfabetul chirilic de către domnitorul Moldovei, Alexandru Ioan Mavrocordat. Ceea este foarte interesant e că la muzeu are loc lunar câte o conferință cu teme despre istorie și arheologie, deschisă publicului larg. Atenția se îndreaptă și către micii exploratori, copiii, care pot participa la ateliere tematice cu ajutorul unei cărticele (pe care o pot păstra), special gândită pentru ei ca o poveste, despre obiectele din muzeu.
Adresa: Str. Henri Coandă, nr 26
Program: miercuri – duminică, 10:00 – 18:00
Foto Andra Rujan
Bucureștiul are multe alte locuri de vizitat și noi, aici, deschidem doar o listă de posibilități. Acest articol este realizat fără benefici materiale. Pentru a continua astfel de demersuri culturale am înființat Asociația Bonton pentru Oameni și Cultură. Dacă vreți să ne susțineți o puteți face cu o donație către Asociația Bonton pentru Oameni și Cultură,
Cont IBAN RO78BTRLRONCRT0CQ6938301, CIF 48710592, cu mențiunea donație CULTURĂ.
Dacă aveți o companie ne puteți contacta pentru o sponsorizare pe asociatiabonton@gmail.com, iar pentru persoanele cu venituri din salarii, puteți redirecționa gratuit 3,5 % din impozitul pe venit completând formularul online aici. Dacă depuneți singuri declarația să alegeți ca beneficiar al redirecționării Asociația Bonton pentru Oameni și Cultură folosind aceleași date Cont IBAN RO78BTRLRONCRT0CQ6938301, CIF 48710592. Vă mulțumim!
Mulțumim Muzeului Municipiului București pentru facilitarea accesului în muzeele sale.
Te invit să citești și despre un alt loc incredibil din București Muzeul Recordurilor Românești, iar dacă te gândești la o destinație europeană cu o importantă componentă culturală, îți recomand articolul despre Salzburg | Locuri de vizitat, gastronomie și comori ascunse.
Dacă ți-a plăcut acest articol nu uita să urmărești călătoriile mele cu un like sau follow și pe Facebook, Youtube, Instagram @danagont.ro sau TikTok. Poți să te abonezi și la newsletter pentru a primi, din când în când, noutăți despre poveștile pe care le scriu.
Dana Gont
Text & Imagini: Dana Gont în colaborare cu Andra Rujan